Cultura

Pe plaiurile argeşene s-a dezvoltat o bogată activitate culturală. Primul izvor scris în limba română cunoscut până în prezent este din judeţul Argeş. Este vorba de scrisoarea din 1521 a lui Neacşu din Câmpulung către Hans Bekner din Braşov. La Câmpulung a funcţionat între anii 1635 şi 1650, cu unele întreruperi, o tipografie de sub teascurile căreia au ieşit patru cărţi, dintre care în 1642 una în limba română „Învăţături pentru toate zilele … ca să fie de treabă şi de folos şi celor care nu ştiu greceşte”.

Vornicul Iordache Golescu întocmeşte la 1800 o hartă a lumii în care figurează şi Principatele române. El publică, de asemenea, „Băgări de seamă asupra regulilor şi canoanelor gramaticeşti” şi începe scrierea şi publicarea unui dicţionar al limbii române, o culegere de proverbe şi zicători, precum şi teatru satiric la adresa boierimii. Dinicu Golescu, în afară de susţinător al şcolii româneşti, a devenit cunoscut prin lucrarea „Însemnare a călătoriei mele”. În 1829, el a obţinut autorizaţia pentru a tipări „Curierul românesc”, primul ziar în limba română din ţară.

Existenţa de veacuri, pe aceste meleaguri, a populaţiei este confirmată, între altele, şi de numeroase lăcaşe de cult, din care amintim:

Mănăstirea Curtea de Argeş – monument de arhitectură religioasă românescă, a fost construit între 1512 şi 1517 de Neagoe Basarab. Se distinge prin impresionanta sa ornamentaţie, având peste 150 de motive decorative. Mănăstirea a fost restaurată de nenumărate ori de-a lungul vremii. Pictura iniţială, realizată de Dobromir Zugravul, a fost înlocuită în urma incediului din 1867 cu una nouă, inferioară ca valoare. Lângă mănăstire se află Fântâna Meşterului Manole, simbol al sacrificiului creatorului de artă;
Mănăstirea Nămăeşti– nu se cunosc prea multe date despre biserica săpată în stâncă, începuturile sale identificându-se cu descoperirea icoanei Maicii Domnului făcătoare de minuni, care datează din vremea lui Negru Vodă. După unii istorici, acest locaş ar fi fost o catacombă creştină de pe timpul romanilor, după alţii un templu închinat zeului Zamolxes. Biserica a suferit mari stricăciuni în urma bombardamentelor din primul război mondial;
Biserica Bărăţia, Câmpulung– înălţată în sec. XIII, deţine lespedea funerară datând din 1300 a comitelui Laurenţiu de Longo Campo, conducător militar şi administrativ al Câmpulungului înainte de unificarea statului sub Basarab I;
Mănăstirea Negru Vodă, Câmpulung– biserica iniţială, realizată din piatră cioplită la mijlocul sec. XIV, după modelul unei bazilici romane, s-a dărâmat în urma cutremurului din 1628. Matei Basarab reface biserica din temelie în 1635, adăugându-i zidurile de apărare şi turnul din clopotniţă.

Alte lăcaşe de cult: Biserica Rupestră, Jgheaburi; Mănăstirea Cotmeana; Schitul Trivale, Piteşti;Mănăstirea Tutana; Biserica Subeşti, Câmpulung; Mănăstirea Aninoasa; Mănăstirea Glavacioc, com. Ştefan cel Mare.

Judeţul Argeş – pământ străvechi al ţării – îşi datorează numele râului care-l străbate de la nord la sud, râu menţionat de părintele istoriei Herodot încă din secolul V î.e.n., sub numele de Ordessos sau Argessis de mai târziu. Conservarea numelui este mărturia continuităţii populaţiei pe aceste meleaguri.

Argeşul înseamnă scaunul celei dintâi domnii româneşti şi al celei dintâi bătălii câştigate pentru libertate, înseamnă reşedinţa celui dintâi mitropolit al ţării şi este ziditorul şi păzitorul celor mai vechi monumente de arhitectură şi de pictură, de îndreptăţită mândrie românească. Monumentele istorice vorbesc şi astăzi despre trecutul tumultos al neamului românesc, despre primele capitale ale Ţării Româneşti – de la Curtea de Argeş şi de la Câmpulung – şi, nu în ultimul rând, despre primii domnitori Basarabi neînfricaţi luptători pentru apărarea gliei străbune:

Curtea Domnească, Curtea de Argeş– din construcţia datând din sec. XIII, astăzi se mai păstrează doar fundaţiile celor două case domneşti şi urmele zidurilor împrejmuitoare. Ca urmare a cercetărilor arheologice recente, s-a descoperit că edificiul de pe latura sudică a fost ridicat de Basarab I în 1340. Această curte a constituit prima reşedinţă a domnitorilor „Ţării Româneşti”;
Cetatea Poenari, comuna Arefu – aflată pe muntele Cetăţuia, a fost ridicată în sec. XIV de primii domni Basarabi, fiind mărită apoi de Vlad Ţepeş. La începutul sec. XX, o parte a cetăţii s-a prăbuşit împreună cu stâncile pe care se afla. În prezent se află în curs de restaurare;
Monumentul Eroilor de la Mateiaş – ridicat în amintirea ostaşilor căzuţi în primul război mondial, monumentul cuprinde un osuar, o capelă şi un muzeu militar cu interesante diorame reprezentând scene de front. A fost construit din blocuri de piatră de Albeşti, după planurile arhitectului Berechet;

Alte monumente de arhitectură şi vestigii istorice: Castrul Jidava, Câmpulung; Cetatea lui Negru Vodă, Cetăţeni; Monumentul 1907, Piteşti.

Păstrarea tradiţiilor, obiceiurilor, valorilor acestor oameni şi locuri revine muzeelor:

Muzeul Goleşti, com. Ştefăneşti– adăpostit într-o clădire datând din 1640, cuprinde secţia memorială a familiei Golescu, secţia istorică ce deţine documente despre Revoluţia de la 1821 (din această casă a fost ridicat Tudor Vladimirescu de eterişti şi dus la Târgovişte spre a fi ucis) şi secţia de artă populară şi etnografie. Complexul muzeal mai include o biserică şi singura baie turcească păstrată integral din ţară.

Alte muzee şi case memoriale: Casa Memorială „Liviu Rebreanu”, valea Mare – Podgoria; Casa Memorială „George Topârceanu”, Nămăeşti.

Judeţul Argeş a dat emineţi oameni, care au lăsat valori spirituale şi ştiinţifice importante. În afara celor susamintiţi, au văzut lumina zilei sau şi-au desfăşurat activitatea aici pictorul revoluţionar Ion Negulici; istoricul şi publicistul Constantin Aricescu; renumitul medic Carol Davila; pasionatul călător, colecţionar şi scriitor Mihai Tican-Romano, născut la Berevoeşti; compozitorul George Stephănescu, unul din fondatorii Operei române din Bucureşti, născut la Căpăţâneni, dramaturgul Al. Chiriţescu, născut la Piteşti; medicul şi scriitorul George Ulieru, născut la Câmpulung; originari din aceeaşi localitate mai sunt sculptorul Constantin Baraschi, pictorul Schweitzer Rudolf-Cumpăna, matematicianul şi poetul Dan Barbilian (Ion Barbu), dramaturgul şi umoristul Tudor Muşatescu, istoricul, criticul şi colecţionarul George Oprescu, savantul Constantin Parhon. În judeţul Argeş şi-au scris o parte din operele lor Liviu Rebreanu (la Valea Mare), Mihail Sorbul (la Gălăşeşti şi Valea Mărului), George Topârceanu (la Şuici şi la Nămăeşti) şi poetul Ion Pillat.

Poză realizată de Dumitrescu Mihai
Reproducerea conţinutului acestui website, integral sau parţial, în formă originală sau modificată, precum şi stocarea într-un sistem de regăsire sau transmiterea sub orice formă şi prin orice mijloace sunt interzise fără autorizarea scrisă a Direcţiei Judeţene de Statistică Argeş. 
 Utilizarea conţinutului acestui website, cu titlu explicativ, în articole, studii, cărţi este autorizată numai cu indicarea clară şi precisă a sursei.