Argeş: nume de istorie şi de legendă, nume evocator de descălecători de ţară, de voievozi şi de cetăţi. Materialul descoperit – urme ale culturii de prund, cea mai veche cultură din Europa – atestă existenţa unor aşezări pe aceste meleaguri cu 600000 de ani în urmă.
Siturile arheologice descoperite la Tigveni, Cepari, Ţiţeşti, Cetăţeni, şi în alte locuri indică prezenţa geto-dacilor fără întrerupere, din secolul al VI-lea î.d.Hr. şi până la cucerirea romană. Anul 106, anul cuceririi Daciei de către romani, deschide o perioadă distinctă în istoria acestei zone. Continuitatea vieţuirii pe aceste meleaguri este probată şi pentru această perioadă având ca rezultat formarea poporului român şi a limbii române, iar ca mărturie descoperirile din castrele romane ,,limes transalutanus” din secolul II d.Hr., ruinele unei fortificaţii de acest tip fiind vizibile încă în anul 1896 chiar lângă gara din Piteşti, iar cel de la Jidava fiind singurul construit din piatră şi cărămidă.
În judeţul Argeş se situează şi cel mai vechi oraş medieval din Ţara Românească, la Câmpulung, caracterul său urban fiind definitivat la începutul secolului al XII-lea, când meseriaşii transilvăneni se stabilesc aici unde îşi desfăceau uşor produsele lor de bună calitate .
Sunt meleagurile unde a luat fiinţă voiedatul lui Seneslau. Este locul scaunului celei dintâi domnii româneşti şi al celei dintâi bătălii câştigate pentru libertate, în anul 1330 , după victoria voievodului Basarab I asupra regelui Ungariei Carol Robert de Anjou stabilindu-se la Câmpulung prima capitală a Ţării Româneşti, până în anul 1369 când aceasta este mutată la Curtea de Argeş.
Argeşul înseamnă şi reşedinţa primului scaun mitropolitan ortodox (în 1359 la Curtea de Argeş), rămânând de atunci unul din principalele centre ale creştinismului . Întâiul document scris în limba română, scrisoarea boierului Neacşu din Câmpulung către Hans Bekner din Braşov, provine tot din judeţul Argeş.
Argeşenii şi-au adus contribuţia la scrierea istoriei, participând activ la toate marile evenimente ale secolului al XIX-lea: Revoluţia pandurilor conduşi de Tudor Vladimirescu în 1821, Revoluţia paşoptistă din 1848, Unirea Principatelor române din 1859, şi Războiul de Independenţă din 1877-1878, numai câţiva dintre anii de frământări şi jertfe în care s-au făcut remarcate numeroase personalităţi din această zonă, cum ar fi familia Brătienilor (Ion, Dumitru, Ionel, Vintilă, Dinu, Gheorghe), fraţii Goleşti (Dinicu, Alexandru, Nicolae), episcopul Ilarion al Argeşului, ş.a. Acestor mari bărbaţi li se datorează ctitorirea României moderne, a României de azi şi de mâine.
Nici următoarele evenimente majore din istoria României nu au lipsit din evoluţia acestor locuri. Urmând istoria judeţului constatăm că nu există aproape nici un moment important din istoria neamului nostru, angajare social-politică, acte culturale de anvergură naţională, mişcări de idei, la care argeşenii să nu-şi fi adus partea lor de contribuţie.
Reproducerea conţinutului acestui website, integral sau parţial, în formă originală sau modificată, precum şi stocarea într-un sistem de regăsire sau transmiterea sub orice formă şi prin orice mijloace sunt interzise fără autorizarea scrisă a Direcţiei Judeţene de Statistică Argeş. Utilizarea conţinutului acestui website, cu titlu explicativ, în articole, studii, cărţi este autorizată numai cu indicarea clară şi precisă a sursei.
