Turismul argeşean

Generozitatea naturii a oferit plaiurilor argeşene variate forme de exprimare a frumuseţii, de la splendoarea crestelor munţilor Făgăraş în nord la deschiderea măreaţă a câmpiei Piteştilor şi Găvanu-Burdea în sud . Toate aceste bogăţii naturale, compilate cu dovezile de măreţie şi glorie ale înaintaşilor care reuşesc să ne vorbească peste veacuri despre trecutul nostru, constituie un ţinut mirific, cu un pitoresc aparte, şi au favorizat dezvoltarea turismului, prin punerea lor în valoare .

Zona montană, care reprezintă un sfert din suprafaţa judeţului, oferă atracţii deosebite : chei, cascade, peşteri, lacuri, numeroase trasee marcate, posibilitatea practicării alpinismului şi schiului . Turismul montan se practică de fapt în cadrul a două perimetre : zona Câmpulung şi zona Curtea de Argeş .

La 37 km de Piteşti, pe DN 7C, se află municipiul Curtea de Argeş, situat de o parte şi de alta a Argeşului, veche capitală a Ţării Româneşti, cunoscut astăzi mai mult datorită mănăstirii cu acelaşi nume ridicată în 1517 de către Neagoe Basarab, dar şi pentru monumentele de arhitectură şi artă . Urmele materiale descoperite aici datează din paleolitic. Atestat documentar în 1330, martor a numeroase fapte şi evenimente din trecutul neamului, Curtea de Argeş este un ghid de preţ în cercetarea vestigiilor istorice .

În afara bisericii mănăstirii Curtea de Argeş de care se leagă legenda meşterului Manole care simbolizează sacrificiul uman în cel mai înalt grad, călătorul mai poate vizita Fântâna Meşterului Manole ridicată în 1804 pentru a-l omagia pe legendarul constructor, ansamblul Curţii Domneşti care cuprinde Biserica Domnească şi necropola primilor Basarabi – întemeietori ai Ţării Româneşti şi datează din secolul XIII . Picturile murale care împodobesc Biserica Domnească au fost realizate în timpul domniei lui Vladislav I şi constituie cel mai valoros ansamblu de fresce din Ţara Românească . Într-un parc natural se află ruinele Bisericii Sân Nicoară, monument istoric de la sfârşitul secolului al XIII-lea .

De la Curtea de Argeş, urcând în continuare pe DN 7C ajungem pe locurile unde demni urmaşi ai meşterului Manole, înarmaţi cu îndrăzneală, au ridicat hidrocentrala şi barajul de la Vidraru care, înalt de 166 metri şi lung de 300 metri ţine piept unei ,,mări” în suprafaţă de peste 800 hectare, cu o lungime de 14 kilometri şi cu un volum de aproape 500 milioane metri cubi de apă . Împrejurimile oferă numeroase locuri de agrement, plimbări pe lac cu bărci cu motor, totul fiind vegheat de statuia ,,electricităţii” .

Înainte de a ajunge la barajul  Vidraru, pe partea stângă a şoselei se află  Dealul  Cetăţuia de 850 metri altitudine, pe un vârf de stâncă situându-se Cetatea Poenari, cunoscută şi sub numele de Cetatea lui Vlad Ţepeş, construită începând cu prima jumătate a secolului XIV, fiind terminată la jumătatea secolului XV . Turiştii care au în itinerar acest obiectiv sunt răsplătiţi cu o perspectivă de o frumuseţe inegalabilă asupra crestei Făgăraşilor, precum şi spre Curtea de Argeş.

De la barajul Vidraru, pe marginea lacului de acumulare, se merge pe un drum, care traversează munţii Făgăraş pe o lungime de 91,5 kmracordându-se cu DN 1 (Bucureşti – Oradea) în apropierea comunei Arpaşu de Jos . Construit în perioada martie 1970 – septembrie 1974, Transfăgărăşanul datorită particularităţilor sale este unul din obiectivele cele mai agreate de turiştii care vizitează judeţul Argeş . Acesta este situat la cota cea mai înaltă de traversare a Carpaţilor (peste 30% din lungimea drumului se desfăşoară în zona de gol alpin) ; este singura şosea din ţară cu un tunel în lungime de 882 metri cu bandă dublă; este protejat împotriva avalanşelor şi asigură accesul turiştilor la unele din cele mai pitoreşti puncte din zonă : lacul Bâlea, cascada Bâlea, numeroase lacuri carstice şi cascade mirifice, stâna Capra .

Situat la 51 km de Piteşti, pe DN 73, municipiul Câmpulung s-a dezvoltat pe terasele inferioare ale Râului Târgului, în depresiunea subcarpatică cu acelaşi nume . Deşi documentar este atestat în anul 1300, descoperirile arheologice indică existenţa sa încă din secolul XII, înainte de închegarea statului feudal Ţara Românească . Veche capitală a Ţării Româneşti, centru comercial şi al producţiei meşteşugăreşti, municipiul Câmpulung este una din pitoreştile localităţi existente pe drumul de traversare din Muntenia în Transilvania prin Culoarul Rucăr – Bran, aşezată între livezi şi păduri, cu un climat blând, lipsit de vânturi .

Ca obiective turistice în Câmpulung trebuie avute în vedere : Muzeul Orăşenesc, cu secţii de istorie, ştiinţele naturii şi artă plastică,  ansamblul arhitectural Bărăţia, compus din biserica construită în secolele XIV-XV, casa parohială din aceeaşi perioadă şi turnul Bărăţiei ridicat în 1730, Crucea Jurământului – monument istoric din anul 1674, statuia în bronz a domnitorului Negru Vodă – opera sculptorului Dimitrie Mirea (1910) . Cel mai valoros şi mai reprezentativ monument istoric al oraşului este Ansamblul  feudal Negru Vodă, care datează din anul 1215 .

În jurul municipiului Câmpulung şi de aici pe drumul spre Rucăr – Bran se află câteva localităţi şi obiective turistice care însoţesc călătorul până în apropierea comunei Fundata, la ieşirea din judeţul Argeş . Încă înainte de a ajunge la Câmpulung,   venind dinspre Piteşti,   la kilometrul 40,   se află Schitu Goleşti,   centru al exploatărilor carbonifere din judeţ.

Argeş,  important  din punct de vedere turistic pentru vestigiile sale arheologice demne de interes, printre ele aflându-se urmele castrului Jidava . La nord de Câmpulung, la 6 km, pe valea râului Târgului, se află comuna Lereşti, frumoasă aşezare de munte, vestită pentru clima sa blândă şi frumuseţea arhitecturii populare . Localitatea a devenit, datorită şi ospitalităţii oamenilor, un minunat loc pentru vacanţe . De aici, urmând acelaşi drum circa 17 km se ajunge la Cabana Voina situată într-un decor pitoresc, înconjurată de poieni şi păduri pe valea râului târgului . Cabana, situată la o altitudine de 950 metriconstituie un refugiu pentru turiştii care doresc odihnă şi linişte, fiind de asemenea, un punct de plecare pentru ascensiuni în masivul Iezer – Păpuşa .

Revenind la şoseaua Câmpulung Bran vom întâlni satul Nămăieşti cu schitul rupestru din secolul XVI, interesant obiectiv turistic, cu picturi bine conservate, şi muzeul memorial ,,George Topârceanu” amenajat în casa unde a locuit autorul ;;Baladei chiriaşului grăbit” . Înainte de a traversa culmea spre Dragoslavele, se poate vizita Mausoleul Mateiaş, ridicat în memoria eroilor căzuţi în primul război mondial, construit din blocuri de piatră de Albeşti, cu turn, scară interioară şi osuar, după planul arhitectului Berechet . Înaintând, ajungem în comuna Dragoslavele, menţionată documentar din anul 1377, vestită pentru originalitatea portului popular, pentru arhitectura construcţiilor şi frumuseţea peisajului . Aceste locuri amintesc de luptele aprige purtate de ostaşii români în timpul primului război mondial în zona Dragoslavele – Rucăr . O locaţie mult agreată de turişti este Rucărul, străveche aşezare de pe valea Dâmboviţei, recunoscută şi pentru frumuseţea portului popular. Din Rucăr se pleacă în excursii spre masivele Piatra Craiului şi Iezer – Păpuşa, ori pe valea Topologului, spre masivul Făgăraş . Pe DN 73, la kilometrul 79, acolo unde se întâlneşte Dâmboviţa cu Dâmbovicioara, se află satul Podul Dâmboviţei . Casele de aici, cu prispele lor frumos ornamentate constituie un adevărat muzeu de arhitectură specifică zonei muscelene . Părăsind şoseaua şi mergând pe Valea Dâmbovicioarei, cale de 4 km, vom întâlni Cheile Dâmbovicioarei şi peştera cu acelaşi nume, iar în apropiere compexulturistic Brusturet . Zona este bogată în fenomene carstice (peşteri, chei, izbucuri) şi constituie punct de plecare pe diferite trasee turistice spre creasta Pietrei Craiului .

Întorcându-ne la DN 73, ne continuăm drumul pe coama dealului Sasului . La kilometrul 83,7 întâlnim cetatea de la Orăţii, ruinele unei cetăţi medievale numită în documentele istorice Cetatea Dâmboviţei, sau în tradiţia locală, ,,Cetatea Neamţului” amintită documentar la 1231 . La numai 2 km se află Dealul Sasului, cu un decor pitoresc, după care drumul coboară leneş ieşind din judeţul Argeş şi te îndreaptă spre alte frumuseţi care aşteaptă să fie descoperite .

Reşedinţa judeţului Argeş, municipiul Piteşti, are şi el de oferit o serie de edificii vechi, putând menţiona aici Biserica Domnească, cu pridvor etajat, construită de Constantin Şerban şi soţia sa Doamna Bălaşa în 1656, unde a funcţionat şi o şcoală domnească din jurul anului 1700 până la sfârşitul secolului al XIX-lea, Muzeul Argeşului înfiinţat în 1956 cu secţii de istorie şi ştiinţe naturale (flora şi fauna specifice zonei), pădurea – parc Trivale ce se întinde pe o suprafaţă de 27 hectare, galeriile de artă care înmănunchează o interesantă colecţie de pictură donată de artişti consacraţi, precum şi parcul de odihnă de pe malul Argeşului .

În apropierea municipiului Piteşti se poate vizita casa memorială ,,Liviu Rebreanu” din satul Valea Mare, Oraşul Ştefăneşti, complexul muzeal Goleşti situat la 12 km depiteşti pe DN 7 spre Bucureşti, organizat în conacul vechii familii a Goleştilor care au jucat un rol important în istoria modernă a României. Acesta cuprinde secţii de istorie, etnografie şi artă populară, totaici aflându-se Muzeul viticulturii şi pomiculturii organizat în aer liber.

Deosebit de atractiv poate fi în judeţul Argeş turismul balnear, fiind recunoscute aici câteva staţiuni balneo-climaterice deosebit de căutate de bolnavii din toată ţara, datorită climatului dulce şi a apelor minerale .

Staţiunea balneo-climaterică Câmpulung este situată la poalele munţilor Făgăraş la numai 20-25 km de înălţimile munţilor în zona dealurilor înalte, în mijlocul unei zone forestiere ce-i întregesc frumuseţea peisajului . Numeroase drumuri te duc spre locuri pitoreşti, spre Măgura, spre dealul Creţişoara şi Măţău sau pe muntele Strâmtu . Liniştea pădurilor ca şi miresmele plantelor şi întreaga frumuseţe a naturii înconjurătoare au asupra organismului o covârşitoare influenţă binefăcătoare . Calităţile climatice şi balneare ale staţiunii oferă largi posibilităţi de tratament, cum ar fi : climato-terapia, cura cu ape minerale şi tratamentul fizio-terapic .

La 3 km de Câmpulung se află staţiunea balneo-climaterică Bughea de Sus, aşezată pe văile Bughea, Bughiţa, Măgura, Valea Tolii şi Valea Rece şi pe dealurile Gruiului . Existenţa pădurilor de tot felul, lipsa curenţilor şi a umidităţii excesive, fac din Bughea de Sus un minunat loc de recreere . Din comună, drumul merge mai departe spre Albeşti, cu satul Cândeşti situat la 7 km pe valea Bratiei şi care este cunoscut prin carierele de piatră de construcţie . Mergând pe firul văii Bughii şi urcând pe la Păltinet sau Lalu, pe lângă stânele ciobăneşti, ajungi pe culmea Boldului şi mai departe pe curmătura Iezerului a cărui frumuseţe îţi răsplăteşte din plin truda şi oboseala drumului .

În orice parte ai merge, plecând din Bughea sau din Câmpulung, întâlneşti locuri de care cu greu te desparţi şi pe care nu le uiţi niciodată .

În nordul judeţului Argeş, la o altitudine de 628 metri, de o parte şi de alta a râului Vâlsan este situată staţiunea Brădet, la 60 km de Piteşti, 27 kmde Curtea de Argeş şi 40 km  de Câmpulung . Aşezată în partea de nord a comunei Brăduleţ, la răsărit se ridică pădurea de fag Braniştea . Înspre miazănoapte se ridică stâncile Budurului şi priveliştea de pe Coasta Frumoasă care duc spre satele Gruiu şi Nucşoara . Mergând pe râul Vâlsan, spre izvor, intri în depresiunea numită Poeni şi apoi la aşezarea Gura Dobroneagului unde au fost captate apele Vâlsanului şi îndreptate pe sub munte către Argeş . Pretutindeni te înconjoară păduri de fag, mesteacăn, plop şi frasin printre care îşi fac loc livezile de pruni şi meri întregind frumuseţea peisajului, în murmurul văilor Dosciorului, a Şesului şi a Iuliei care îşi duc apele în Vâlsan . Prin Brădet ne putem urca pe muntele Ghiţu unde ne aşteaptă privelişti încântătoare . De aici se poate ajunge, nu cu multă oboseală, pe numeroase culmi ale Făgăraşului ca Mărăcinul, Oticul, Jepii, Zănoaga, Moldoveanul . Toate acestea dau staţiunii Brădet posibilitatea de recreere pentru numeroşii vizitatori ce vin an de an pe aceste meleaguri.

 

Reproducerea conţinutului acestui website, integral sau parţial, în formă originală sau modificată, precum şi stocarea într-un sistem de regăsire sau transmiterea sub orice formă şi prin orice mijloace sunt interzise fără autorizarea scrisă a Direcţiei Judeţene de Statistică Argeş. 
Utilizarea conţinutului acestui website, cu titlu explicativ, în articole, studii, cărţi este autorizată numai cu indicarea clară şi precisă a sursei.